Autocunoașterea nu înseamnă că mâine îți dai demisia și trăiești din a scrie poezii. Nu trebuie să însemne decizii impulsive sau inconștiență decât dacă vrem sau putem să ni le asumăm.
Ea înseamnă, de fapt, dorința de a avea o legatură mai profundă cu sinele tău, cu cine ești cu adevărat. Înseamnă interesul și curiozitatea de a afla despre tine mai mult decât ce crezi că știi deja, dincolo de ceea ce te satisface în viața aceasta concretă, palpabilă, dincolo de materie.
Dacă ți-e familiar conceptul de menire sau vocație și crezi în el, autocunoașterea te ajută să ajungi acolo.
Eu sunt de părere că orice om are o menire în această viață, ceva care îi bucură sufletul cu o bucurie sinceră, pură. Însă e la latitudinea fiecăruia să decidă dacă sau când vrea să o urmeze...
Unii ar spune că universul sau divinitatea ar putea decide asta pentru noi și că de-a lungul vieții, tot primim lecții ca să ne dăm seama de menirea noastră, lecții din care poate nu învățăm mare lucru, dar asta e o discuție pentru altă dată.
De ce crezi că se întâmplă acea "mid-life crisis", criza vârstei mijlocii? Pentru că oamenii își dau seama că până atunci, au mers pe pilot automat, au acumulat lucruri materiale, au urmat un șir de acțiuni conforme cu societatea - au făcut o facultate, și-au găsit un loc de muncă, s-au căsătorit, au făcut copii, casă, și-au cumpărat mașină etc.
Dintr-o dată, încep să pună preț pe altfel de lucruri, pe valori. Să luăm exemplul clasic al bărbatului ce își cumpără motor sau o mașină scumpă la 30+ de ani - îl interesează ceea ce reprezintă obiectul respectiv și ceea ce îi aduce - libertate, timp cu el insuși, poate apartenența la un grup de cu interese asemănătoare.
Autocunoașterea este înțelepciune!
Așa cum în fiecare zi avem grijă să ne acordăm timp și atenție corpului fizic sau spațiului în care locuim, de ce nu am face-o și pentru spiritul nostru? Pentru ce însemnăm la nivel emoțional, psihologic? Tumultul vieții de zi cu zi ne îndepărtează de noi înșine fără să vrem și e important să ne facem un obicei din a reveni la noi în mod conștient.
Autocunoașterea este ca e o practică ce te apropie de tine, îți poate aduce claritate și perspectivă asupra vieții. Așa cum am zis, ea nu înseamnă că acționăm iresponsabil și trăim dintr-o dată cu biscuiți și gem pentru că noi vrem să ne urmăm chemarea. Nici vorbă.
Înseamnă pur și simplu să ne întoarcem la noi înșine.
E ceva intim, privat, doar pentru noi. Nu o datorăm nimanui, nu avem nevoie să spunem nimănui despre asta dacă nu vrem, e ceva doar pentru sufletul nostru. E profundă și sinceră.
Cum AI PUTEA sĂ te (re)descoperi pe tine?
Există numeroase metode pentru autocunoaștere:
- Psihoterapie
- Coaching
- Astrologie
- Numerologie
- Terapii alternative
- Yoga
- Meditație
- Rugăciune sau religie
- Scrisul în jurnal
- Mentorat, consiliere
- Orice formă de spiritualitate filosofică
și lista rămâne deschisă.
Important e să alegi ce rezonează cu tine sau ce îți stârnește curiozitatea! Beneficiile sunt uimitoare.
Tu ce ai încercat până acum?
Love,
Mădă.
Comments